Articolul care e de fapt o reclamă

Cum recunoști o reclamă deghizată în articol

Lecția 2 din 6 · ~7 minute

O reclamă deghizată în articol (numită uneori „advertorial”) arată ca o știre obișnuită: un site de știri, o rubrică „Sănătate”, un autor „medic”, comentarii ale cititorilor. Nu simți că ți se vinde ceva — doar „citești o poveste”. De aceea ai mai multă încredere.

Articolele acestea sunt scrise după un șablon. Ordinea părților aproape nu se schimbă:

  1. Un titlu care promite ceva Un expert, o provocare, „iată de ce nu ți-a mers nimic”.
  2. Durere și rușine O scenă cunoscută: „Am 44 de ani și iar nu mai încap în rochia preferată”.
  3. Descoperirea „Cercetători din Copenhaga au găsit adevărata cauză”. Nu e vina omului — e „creierul”, „hormonii”, „sistemul nervos”.
  4. Produsul apare mai târziu Numele aplicației apare abia la jumătate, când ești deja de acord că există o problemă.
  5. Un jurnal al rezultatelor Ziua 1, ziua 5, săptămâna 3, săptămâna 4.
  6. Recenzii și comentarii Mereu cu un „fost sceptic”.
  7. O reducere și „stoc limitat” „60% reducere pentru utilizatorii noi”, „data trecută s-a epuizat în 48 de ore”.
  8. Un buton „Fă testul gratuit” Urmează un chestionar lung înainte de ecranul de plată — despre asta e lecția următoare.
InnerKnot — un „articol” pe un site de știri

Ai dat clic pe o reclamă de pe o rețea socială și ai ajuns la un „articol”. Găsește 8 semne că e o reclamă pentru o aplicație, nu jurnalism.

  • O etichetă „Publicitate” minusculă: Există o etichetă care spune că e reclamă — dar cu cele mai mici litere, gri-deschis, într-un colț. Legal, eticheta e acolo; în practică, e aproape imposibil s-o observi.
  • Un titlu după rețetă: Rețeta: „Expert: «Ani de [metoda obișnuită] nu m-au ajutat — până când cercetători [străini] au găsit adevărata cauză»”. Promite o cunoaștere secretă și un dușman („industria nu vrea să știi asta”).
  • O autoare pe care n-o găsești nicăieri: „Dr. Helen Marks, neuropsiholog” — fără loc de muncă, fără linkuri, fără lucrări publicate. Fotografia e o imagine oarecare de pe internet. Încearcă s-o cauți: de obicei nu există nicăieri în afară de articole ca acesta.
  • Stele de evaluare la un articol: „4.8 ★ — 3.120 de note” la un articol de știri? Așa arată paginile de produse, nu jurnalismul. Numărul face parte din șablon.
  • O reducere în mijlocul „știrii”: O publicație independentă nu vinde abonamente cu 60% reducere într-un banner care te urmărește pe pagină. E primul semn că tot „articolul” e doar o reclamă cu un buton „cumpără”.
  • Un jurnal „Ziua 1 — Săptămâna 4”: Povestea „la început n-am crezut, în ziua 5 am observat o schimbare, după o lună sunt alt om” e un bloc standard. E scrisă după șablon, adesea cu același text pentru produse diferite.
  • „Au scris despre noi” fără linkuri: Siglele unor publicații fără linkuri către articole reale nu dovedesc nimic. Uneori e doar o imagine cu câteva nume pe ea.
  • Comentarii perfecte: Șablonul vine cu o distribuție fixă: câțiva oameni care „au cumpărat deja”, un „sceptic care a încercat totuși”, un „specialist” și cineva care „face testul chiar acum”. Numărul de aprecieri e scris dinainte.

Cum verifici într-un minut

  • Caută o etichetă de tipul „Publicitate”, „Advertorial”, „Sponsorizat” — sus sau jos de tot.
  • Verifică adresa site-ului. „health-daily-news.top” nu e un ziar.
  • Caută numele autorului. Un medic adevărat apare la o clinică sau în lucrări științifice.
  • Dă clic pe siglele „au scris despre noi”. Dacă nu duc la articole reale, sunt doar o imagine.
  • Caută recenzii despre aplicație în afara site-ului ei: în magazinul de aplicații, pe forumuri sau căutând „numele aplicației + anulare”.

Test

Ce este o „reclamă deghizată în articol” (un advertorial)?

  • O recenzie independentă a unei aplicații
  • O reclamă făcută să arate ca un articol sau ca o poveste personală
  • Secțiunea de recenzii dintr-un magazin de aplicații

E o reclamă gândită să arate ca un articol dintr-un ziar sau de pe un site de știri. Cuvântul „advertorial” vine din englezescul „advertisement” (reclamă) și „editorial” (articol de redacție).

Articolul are o secțiune „Au scris despre noi” cu siglele unor publicații. Ce dovedește asta?

  • Că jurnaliștii au testat produsul
  • Nimic, dacă siglele nu duc la articole reale
  • Că produsul e popular în SUA

Fără linkuri către articole, e doar o imagine. Și chiar cu linkuri, o mențiune nu e același lucru cu o recomandare.

De ce numele produsului apare abia la jumătatea „articolului”?

  • Ca să fie mai scurt
  • Ca să fii mai întâi de acord că există o problemă și să ai încredere în autor, și abia apoi să primești „soluția”
  • Așa cere legea

Întâi povestea și încrederea, apoi produsul. Dacă ți-ar arăta produsul din prima, ți-ai da seama că e reclamă și ai închide pagina.

Care e cel mai rapid mod de a verifica „medicul” care a scris articolul?

  • Te uiți la fotografie — medicii arată respectabil
  • Cauți numele pe internet împreună cu cuvântul „clinică” sau în bazele de date cu cercetări medicale
  • Citești comentariile de sub articol

Fotografiile se găsesc ușor pe internet, iar comentariile sunt scrise de aceiași oameni care au scris articolul. Un minut de căutat după nume îți arată că un astfel de medic nu există.

30 de întrebări despre tine — și un singur plan pentru toți

Toate aplicațiile, autorii, publicațiile și recenziile din acest curs sunt inventate. Orice asemănare cu produse reale este o coincidență. Doar trucurile sunt reale.